Morfologia fetală din trimestrul II, cunoscută și sub denumirea de ecografie T2, este una dintre cele mai importante investigații prenatale. Aceasta permite examinarea detaliată a organelor și structurilor fetale, evaluarea creșterii fătului și identificarea unor posibile malformații congenitale.
Investigația este recomandată tuturor gravidelor, inclusiv celor care au avut rezultate normale la ecografia de trimestrul I sau la testele prenatale genetice. Ecografia T2 evaluează anatomia fetală, în timp ce testele precum NIPT estimează în principal riscul anumitor anomalii cromozomiale.
Ecografia morfologică de trimestrul II se efectuează, de regulă, între 18 și 22 de săptămâni de sarcină.
În această perioadă, organele fătului sunt suficient de dezvoltate pentru a putea fi examinate, iar dimensiunea fătului permite evaluarea detaliată a structurilor anatomice. Ghidurile ISUOG acceptă efectuarea examinării de rutină aproximativ între 18 și 24 de săptămâni, în funcție de circumstanțele clinice și tehnice, dar intervalul de 18–22 de săptămâni este utilizat frecvent pentru evaluarea anatomică.
Momentul exact al programării poate fi stabilit de medic în funcție de:
În timpul morfologiei fetale de trimestrul II, medicul examinează sistematic anatomia fătului și evoluția sarcinii.
Evaluarea poate include:
Evaluarea detaliată a creierului, feței, inimii, coloanei vertebrale, abdomenului, rinichilor și membrelor face parte din examinarea anatomică de trimestrul II.
Medicul efectuează mai multe măsurători biometrice, care sunt comparate cu valorile corespunzătoare vârstei gestaționale.
Acestea pot include:
Pe baza acestor măsurători, medicul poate aprecia dacă fătul crește corespunzător vârstei sarcinii. BPD, HC, AC și FL se numără printre măsurătorile biometrice utilizate în evaluarea ecografică fetală.
Evaluarea inimii fetale reprezintă una dintre cele mai importante componente ale ecografiei T2.
Medicul poate examina:
Dacă există factori de risc sau apar imagini care necesită clarificare, poate fi recomandată o ecocardiografie fetală.
Morfologia fetală de trimestrul II poate identifica sau ridica suspiciunea unor anomalii precum:
Capacitatea de identificare diferă în funcție de tipul anomaliei, poziția fetală, vârsta gestațională, calitatea imaginii și experiența medicului. Unele afecțiuni sunt mai ușor de observat decât altele, iar o ecografie normală nu poate exclude toate bolile congenitale.
Da. În timpul ecografiei sunt evaluate:
Dacă placenta este situată aproape de colul uterin, medicul poate recomanda o reevaluare ecografică în trimestrul al treilea.
În anumite situații, medicul poate recomanda evaluarea lungimii colului uterin, în special dacă există:
Măsurarea precisă a colului uterin se poate efectua prin ecografie transvaginală.
Examinarea Doppler nu este obligatorie în aceeași măsură pentru toate sarcinile.
Medicul o poate utiliza pentru evaluarea circulației sanguine prin:
Dopplerul poate fi recomandat în funcție de istoricul matern, aspectul placentei, creșterea fătului sau suspiciunea unor complicații.
În majoritatea cazurilor, sexul fetal poate fi observat la ecografia de trimestrul II, dacă poziția fătului permite examinarea regiunii genitale.
Determinarea sexului nu reprezintă însă obiectivul medical principal al investigației și nu poate fi garantată dacă poziția fetală este nefavorabilă.
Investigația se realizează, de regulă, transabdominal.
Pacienta este așezată pe spate, iar medicul aplică un gel pe abdomen și deplasează sonda ecografică pentru a obține imaginile necesare.
În anumite situații poate fi necesară și o examinare transvaginală, în special pentru:
Durata investigației variază, în general, între 30 și 60 de minute, în funcție de poziția fătului, numărul de feți și complexitatea examinării.
Poziția fătului poate împiedica vizualizarea completă a anumitor structuri, în special a inimii, feței sau coloanei vertebrale.
Medicul poate:
Necesitatea repetării examinării nu înseamnă automat că există o problemă. Uneori, anatomia nu poate fi evaluată complet din cauza poziției fetale sau a unor limitări tehnice.
În general, morfologia fetală de trimestrul II nu necesită o pregătire specială.
Este recomandat:
Vezica urinară nu trebuie, de regulă, să fie foarte plină, cu excepția situațiilor în care medicul oferă alte indicații.
Nu. Morfologia fetală de trimestrul II este cea mai detaliată evaluare anatomică prenatală de rutină, însă nicio ecografie nu poate identifica toate malformațiile sau toate bolile genetice.
Unele afecțiuni:
Un rezultat normal reduce riscul existenței unor malformații structurale importante, dar nu garantează absența tuturor afecțiunilor.
| Ecografie T1 | Ecografie T2 |
| Se efectuează între 11 săptămâni și 13 săptămâni + 6 zile | Se efectuează, de regulă, între 18 și 22 de săptămâni |
| Evaluează dezvoltarea fetală precoce | Evaluează detaliat organele și anatomia fetală |
| Include măsurarea translucenței nucale | Include examinarea detaliată a creierului, inimii, coloanei, abdomenului și membrelor |
| Participă la screeningul pentru anomalii cromozomiale | Urmărește în special depistarea malformațiilor structurale |
| Confirmă numărul de feți și tipul sarcinii gemelare | Urmărește creșterea, placenta și lichidul amniotic |
| Nu înlocuiește morfologia T2 | Completează evaluarea începută în trimestrul I |
O constatare ecografică nu înseamnă întotdeauna că fătul prezintă o malformație gravă.
În funcție de rezultat, medicul poate recomanda:
Dacă este identificată o posibilă anomalie, investigațiile suplimentare sunt stabilite în funcție de tipul și gravitatea constatării.
Da. Ecografia utilizează ultrasunete și nu expune mama sau fătul la radiații ionizante. Ecografia este considerată o metodă imagistică adecvată în sarcină atunci când este utilizată pentru o indicație medicală și efectuată de personal calificat.
Da, este în continuare recomandată. Ecografia T1 și ecografia T2 sunt complementare. Multe structuri și organe pot fi examinate mult mai detaliat în trimestrul al doilea.
Da. NIPT estimează riscul anumitor anomalii cromozomiale, dar nu evaluează complet anatomia fătului și nu poate exclude malformațiile structurale.
Un marker ecografic este o caracteristică observată la ecografie care poate fi întâlnită și la feți sănătoși, dar care, în anumite contexte, poate modifica estimarea riscului pentru o anomalie cromozomială sau structurală.
Semnificația acestuia depinde de:
Un marker izolat nu stabilește singur un diagnostic.
Ecografia 2D reprezintă baza evaluării medicale a anatomiei fetale.
Tehnologia 3D sau 4D poate completa examinarea în anumite situații, în special pentru vizualizarea feței, membrelor sau a unor anomalii structurale, dar nu înlocuiește examinarea 2D sistematică.
Da. De regulă, nu este necesar să veniți nemâncată.
Da. Morfologia fetală este deosebit de importantă în sarcinile gemelare. Fiecare făt este evaluat separat, iar medicul verifică și placenta, membranele și particularitățile tipului de sarcină multiplă.
Necesitatea ecografiei de trimestrul III depinde de evoluția sarcinii și de recomandarea medicului.
Ecografia T3 poate evalua:
După ecografia T2, medicul poate recomanda:
La Onioptic Medical, morfologia fetală de trimestrul II este realizată cu ajutorul celui mai performant ecograf (Voluson S22), care permit examinarea detaliată a anatomiei și dezvoltării fătului. Fiecare pacientă primește explicații privind rezultatele și recomandări personalizate pentru continuarea monitorizării sarcinii.