Electromiografia (EMG) este o investigație neurologică utilizată pentru evaluarea funcționării nervilor periferici și a mușchilor.
Examinarea ajută medicul neurolog să stabilească dacă simptome precum amorțeala, furnicăturile, slăbiciunea musculară sau durerile de la nivelul membrelor sunt cauzate de afectarea nervilor, a mușchilor sau a rădăcinilor nervoase.
În cele mai multe cazuri, investigația include două componente:
Medicul neurolog poate recomanda EMG în cazul:
Electromiografia este utilă în diagnosticul:
Investigația poate fi recomandată dacă prezentați:
EMG-ul este alcătuit, de regulă, din două etape.
În această etapă sunt aplicați electrozi pe piele. Se administrează impulsuri electrice de intensitate redusă pentru măsurarea:
Această parte permite evaluarea funcției nervilor periferici. Uneori mai este cunoscută și drept EMG simplu.
Dacă este necesar, medicul introduce un ac foarte fin în unul sau mai mulți mușchi.
Acesta înregistrează activitatea electrică musculară:
Examinarea ajută la diferențierea bolilor musculare de cele nervoase.
În practică, mulți pacienți spun că au făcut un „EMG”, însă investigația poate include una sau ambele componente: studiul conducerii nervoase (ENG) și electromiografia cu ac. Medicul decide ce este necesar în funcție de simptome și suspiciunea clinică.
| EMG simplu (ENG) | EMG cu ac |
|---|---|
| Utilizează electrozi aplicați pe piele | Utilizează un ac foarte fin introdus în mușchi |
| Evaluează funcția nervilor periferici | Evaluează activitatea electrică a mușchilor |
| Măsoară viteza de conducere nervoasă | Analizează activitatea musculară în repaus și la contracție |
| Recomandat pentru sindrom de tunel carpian, neuropatii și compresii nervoase | Recomandat pentru miopatii, radiculopatii, boli ale neuronului motor și alte afecțiuni neuromusculare |
| Produce mici impulsuri electrice la nivelul pielii | Poate produce un disconfort similar unei injecții |
| În multe cazuri este suficient pentru diagnostic | Se efectuează atunci când medicul consideră că sunt necesare informații suplimentare |
Majoritatea pacienților descriu investigația ca fiind ușor sau moderat inconfortabilă, nu dureroasă.
În timpul ENG pot fi resimțite mici impulsuri electrice.
În timpul EMG-ului cu ac poate apărea un disconfort asemănător unei injecții.
Intensitatea diferă în funcție de zona examinată și de sensibilitatea fiecărui pacient.
În funcție de complexitatea cazului și de numărul nervilor examinați, investigația durează, în general, între 30 și 60 de minute.
Înainte de EMG este recomandat:
Este important să menționați dacă:
Electromiografia este una dintre cele mai importante investigații utilizate în neurologie pentru diagnosticul afecțiunilor nervilor periferici, mușchilor și joncțiunii neuromusculare.
În funcție de simptome și de rezultatele examinării, EMG poate contribui la diagnosticul următoarelor afecțiuni:
| Afecțiune | Cum ajută EMG-ul? |
|---|---|
| Sindrom de tunel carpian | Confirmă compresia nervului median și stabilește severitatea afectării |
| Sindrom de tunel cubital | Evidențiază afectarea nervului ulnar la nivelul cotului |
| Neuropatie diabetică | Evaluează gradul afectării nervilor periferici |
| Neuropatii periferice | Identifică nervii afectați și diferențiază tipul neuropatiei |
| Radiculopatie cervicală | Evidențiază afectarea rădăcinilor nervoase cervicale |
| Radiculopatie lombară | Confirmă afectarea rădăcinilor nervoase lombare sau sacrate |
| Hernie de disc | Arată dacă hernia produce afectare nervoasă și care este severitatea acesteia |
| Paralizie facială | Evaluează funcția nervului facial și prognosticul recuperării |
| Leziuni traumatice ale nervilor | Localizează și cuantifică gradul afectării nervoase |
| Plexopatii | Evidențiază afectarea plexului brahial sau lombosacrat |
| Miopatii | Diferențiază bolile musculare de cele neurologice |
| Miastenia gravis | În combinație cu teste electrofiziologice specifice, poate susține diagnosticul |
| Scleroză laterală amiotrofică (ALS) | Identifică modificările caracteristice neuronului motor |
| Alte boli neuromusculare | Completează diagnosticul împreună cu examenul clinic și alte investigații |
EMG-ul nu stabilește singur diagnosticul. Rezultatele sunt interpretate de medicul neurolog împreună cu simptomele, examenul clinic și, atunci când este necesar, cu RMN, analize de laborator sau alte investigații.
EMG Single Fiber (SFEMG – Single Fiber Electromyography) este cea mai sensibilă investigație electrofiziologică pentru evaluarea transmisiei neuromusculare, adică a modului în care nervul transmite impulsul către mușchi.
Spre deosebire de EMG-ul obișnuit, care înregistrează activitatea unui grup de fibre musculare, SFEMG înregistrează activitatea unor fibre musculare individuale folosind un electrod special. Acest lucru permite detectarea unor tulburări foarte subtile ale joncțiunii neuromusculare.
Principala indicație este diagnosticul:
SFEMG măsoară un parametru numit jitter. Jitter-ul reprezintă variația timpului necesar pentru transmiterea impulsului nervos către fibra musculară.
În mod normal impulsurile ajung aproape identic de fiecare dată.
În miastenie:
Aceste modificări pot apărea chiar și atunci când: studiile de conducere nervoasă sunt normale, examenul clinic este aproape normal, iar EMG-ul obișnuit este normal;
În special atunci când există:
Investigația seamănă cu EMG-ul cu ac. Medicul introduce un electrod foarte fin într-un mușchi și înregistrează activitatea electrică a unor fibre musculare individuale.
Se examinează de obicei mușchi precum:
Durata este, în general, între 30 și 60 de minute.
SF-EMG este considerat cel mai sensibil test electrofiziologic pentru diagnosticul miasteniei gravis.
Sensibilitatea este aproximativ:
Este mai sensibil decât stimularea nervoasă repetitivă (RNS) sau EMG-ul convențional.
Totuși, un SF-EMG anormal nu este specific doar pentru miastenie. Jitter-ul crescut poate apărea și în alte afecțiuni neuromusculare, motiv pentru care rezultatul trebuie interpretat împreună cu tabloul clinic și celelalte investigații (anticorpi anti-receptor de acetilcolină, anti-MuSK, teste imagistice etc.).
Nu întotdeauna. În funcție de simptome și de suspiciunea clinică, medicul poate decide dacă este necesară și electromiografia cu ac.
Da, însă este important să informați medicul înainte de investigație. În unele situații pot exista recomandări speciale.
Nu. Investigația nu utilizează raze X și nu iradiază organismul.
Rezultatul este interpretat de medicul neurolog și este comunicat după finalizarea examinării sau conform procedurilor centrului medical.
Da. În majoritatea cazurilor, pacienții își pot relua imediat activitățile obișnuite.
În funcție de rezultat, medicul poate recomanda:
La Onioptic Medical, electromiografia este efectuată de medici neurologi cu experiență, utilizând echipamente moderne pentru evaluarea nervilor periferici și a mușchilor.
Rezultatele EMG sunt interpretate împreună cu examenul neurologic și, atunci când este necesar, pot fi corelate cu RMN, CT, EEG sau alte investigații, pentru stabilirea unui diagnostic precis și a unui plan de tratament personalizat.